Comunicarea este cheia pentru a elibera o persoană din propria cușcă.
Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.

Comunicarea este cheia pentru a elibera o persoană din propria cușcă.

Fără condiții, fără judecăți, fără așteptări, fără zgârcenie, jaf, invidie și nedreptate... Iubirea și bucuria vor domni pe pământ.
 
AcasaPortalUltimele imaginiCăutareConectareÎnregistrareGalerie

 

 suflet rănit, jurnal...

In jos 
AutorMesaj
suflet rănit
Membru
Membru
suflet rănit


Mesaje : 13
Puncte : 19
Reputatie : 2
Data de înscriere : 08/04/2018
Varsta : 59
Localizare : undeva, cândva

suflet rănit, jurnal... Empty
MesajSubiect: suflet rănit, jurnal...   suflet rănit, jurnal... EmptyDum Apr 08, 2018 10:41 pm

mulțumesc.
O tu Doamne, azi în zi de mare sărbătoare, îți mulțumesc pentru tot, te rog mă iartă pentru al meu port. Uneori o mai iau razna, tu Doamne mă ajuți îmi deschizi mintea, iar eu mereu greșesc.

De ce suntem răi? vreau să uit trecutul, să renasc, să cunosc pe cineva de acum pentru prima oară, să fie totul de la început, vreau prea mult? da, pentru că dau puțin și cer mult, de aceea Doamne Doamne se supără pe mine.
Te rog Doamne să mă ajuți pentru a-mi duce povestea mea adevărată până la capăt, să scriu tot, fie pe blog, fie aici, dar pe blog, acolo am început și să termin acolo, apoi voi aduce și aici. Mai am puțin și plec în țară, abia aștept dar sunt și mâhnită, pentru că în țară nu mă așteaptă decât o altă luptă, omul cu care mai vorbesc bea alcool, eu nu suport alcool, omul cel iubesc nu poate fi lângă mine, nu știu cât mă minte și cât spune adevăr, al meu copil m-a distrus sufletește, nu că aș fi o mamă foarte bună, însă am ajutat, m-am sacrificat și cele văzute, cele vorbite, cele simțite au făcut ca sufletul să sângereze foarte mult. Din ziua când m-am născut am fost chinuită, iar acum sunt și mai chinuită, asta și din cauza caracterului meu slab de îngeri, sunt naivă, încrezătoare, poate egoistă uneori, poate prea descusută, nu știu, însă știu că Dumnezeu este alături de mine și asta mă mai liniștește câtuși de puțin. toți ne dorim să trăim, ne este frică de moarte, însă știm noi cum e după ce mori? avem noi dreptul să judecăm pe Dumnezeu atunci când ne moare cineva drag sau când murim noi? Nu știe nimeni nimic, iar Dumnezeu este supărat pe noi toți pentru că cerem dar nu dăm nimic, adică nu suntem așa cum era Iisus, acum toți ne bârfim, dacă facem un bine ne lăudăm, așteptăm răsplată, cerem lui Dumnezeu să se arate, se pun întrebări răutăcioase, este totul cu fundul în jos. Acum bani sunt la putere. Nu poți iubi un suflet, nu poți fi cu acel suflet dacă nu ai bani, nu poți avea o cămăruță a ta dacă nu ai bani, ca să muncești nu ai unde, voi mai reveni să vorbesc și aici cu Dumnezeu
Sus In jos
http://Am dar nu e cazul... acum...
 
suflet rănit, jurnal...
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Comunicarea este cheia pentru a elibera o persoană din propria cușcă. :: Pagini personale-
Mergi direct la: